Plimbările Irinei

Mă aşteptam să fie altfel. Să sufăr ca un câine, cum am făcut-o acum 5 ani, la primul meu prag important. Sau mai bine zis traumatizant :D. Să simt iar tristeţea imensă de atunci, regretul, melancolia, frământarea. Uite cât a trecut, uite cât de repede, prea repede.
Am vrut, ca întotdeauna, să marchez momentul, să-i adun pe toţi, să nu trădez tocmai acum propria-mi tradiţie, care ar fi împlinit fix 20 de ani, ani în care nu a existat decât o excepţie, regretabilă la acel moment. Dar nu m-am simţit în stare. Am simţit că mai bine trădez tradiţia decât să mă trădez pe mine. Şi vârsta nouă, mai ales :).
Nu m-am mai agitat. Nu m-am mai pregătit. Nu am mai dat cu ochii pe foc că nu e aia sau ailaltă, ca e sucită sau învârtită. Am stat şi am aşteptat. În linişte. Cu calm, cu neobişnuit de calm şi de cu împăcare pentru mine. M-am trezit la 7 dimineaţa, fără ceas, duminica, şi asta nu că e neobişnuit pentru mine, e pur şi simplu din alt film. Am stat. M-am gândit. Am ascultat. Am vorbit. Am citit. Am scris. M-am bucurat. M-am emoţionat. M-am plimbat. Am admirat. M-am odihnit. Am făcut planuri. M-am bucurat de soare, de flori, de vară, de dimineaţă, de prânz, de după-amiază, de seară, de duminică, de sâmbăta de dinainte şi de lunea minunat de liberă de după. Am fost mult cu mine, de data asta.
Am ajuns la 35. Sunt împăcata, nu e chiar aşa rău cum m-aşteptam. Am crescut mare. Mi-a spus o prietenă azi, cu prefixul următor celui al meu: „Cătă, bucură-te, e încă bine la 35”. Surprinzător, am zis că da, aşa e. Simt asta, incredibil. Am crescut, frate. Dacă aveţi nevoie de un bătrân înţelept, nu e nevoie să scoateţi portofelul să cumpăraţi unul. Sunt aici. Mi-ar fi plăcut să fac voluntariat, dar nici la 35 nu-i târziu, aşa că păstraţi-vă banii :P.

PS – cât am scris textul ăsta, mi-au trecut prin minte multe cuvinte, urări, sfaturi, declaraţii, gesturi. Aţi fost mulţi în gândul meu. Mulţi, atât de mulţi, că mi-e şi ruşine să recunosc cât de norocoasă sunt că vă am. Sau că v-am avut, cândva, aproape, în atât de mulţi ani. Offline sau online, dupa caz, necaz sau bucurie, că au fost de toate, ca în orice viaţă.